Ce este ROBOR?

În România, unul dintre cei mai menționați termeni economici în mass-media și în viața financiară a cetățenilor este ROBOR. Acesta influențează direct costul creditelor în lei, dar are și implicații mai largi asupra economiei. Pentru mulți oameni, ROBOR pare un termen tehnic greu de înțeles, dar în realitate, este un indicator cu un impact foarte concret în buzunarul românilor.

Ce înseamnă ROBOR?

ROBOR este acronimul pentru Romanian Interbank Offer Rate – adică rata dobânzii la care băncile din România se împrumută între ele în lei, pe termen scurt. Această rată este calculată zilnic de Banca Națională a României (BNR), pe baza cotelor furnizate de un eșantion reprezentativ de bănci comerciale.

Există mai multe tipuri de ROBOR, în funcție de perioada pentru care se calculează: 1 zi (overnight), 1 săptămână, 3 luni, 6 luni, 12 luni etc. Dintre acestea, ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni sunt cele mai utilizate în contractele de credit, în special cele cu dobândă variabilă.

Cum se calculează ROBOR?

În fiecare zi lucrătoare, înainte de ora 11:00, un grup select de bănci participante trimit la BNR cotațiile dobânzilor la care ar fi dispuse să împrumute lei altor bănci. BNR elimină valorile extreme (cele mai mari și cele mai mici cotații) și face o medie aritmetică a valorilor rămase. Aceasta este valoarea oficială ROBOR pentru ziua respectivă.

Este important de menționat că ROBOR nu este o rată de dobândă impusă de BNR, ci rezultatul pieței – al cererii și ofertei de bani între bănci.

Cum afectează ROBOR creditele populației?

Pentru mulți români, ROBOR este sinonim cu „dobânda care crește rata lunară”. De ce? Pentru că numeroase credite în lei – în special cele luate înainte de anul 2019 – au dobânda compusă din două elemente:

• ROBOR la 3 sau 6 luni, adică o rată variabilă, ajustabilă la fiecare 3 sau 6 luni

• Marja băncii, o valoare fixă stabilită la semnarea contractului

Prin urmare, dacă ROBOR crește, și dobânda totală plătită de client crește, iar acest lucru se traduce direct în rate mai mari la bancă. În schimb, dacă ROBOR scade, ratele pot deveni mai mici.

Exemplu concret:

Să presupunem că un client are un credit ipotecar cu dobânda:
ROBOR 3M + 2,5% marjă.
Dacă ROBOR este 2%, atunci dobânda totală este 4,5%.
Dacă ROBOR crește la 6%, dobânda totală ajunge la 8,5% – ceea ce înseamnă o rată lunară mult mai mare.

ROBOR vs IRCC

Din 2019, creditele noi în lei pentru persoane fizice nu se mai acordă în funcție de ROBOR, ci în funcție de IRCC – Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor. IRCC este o medie trimestrială a dobânzilor efective de pe piața interbancară, considerată mai stabilă și mai puțin volatilă decât ROBOR.

Totuși, creditele vechi – cele luate înainte de mai 2019 – au rămas legate de ROBOR, de aceea acest indice continuă să fie extrem de relevant pentru sute de mii de români.

Cum influențează ROBOR economia în ansamblu?

ROBOR este un indicator al costului banilor în economie. Când ROBOR este mic, înseamnă că băncile se împrumută ieftin între ele, și, în general, oferă credite mai ieftine către populație și companii. Aceasta stimulează consumul și investițiile.

Pe de altă parte, un ROBOR mare poate semnala inflație ridicată, tensiuni pe piața bancară sau intervenții ale BNR pentru a tempera economia. Dobânzile mai mari înseamnă:

• Costuri mai mari de finanțare pentru companii

• Rate mai mari pentru populație

• Scăderea apetitului pentru credite

• Posibilă încetinire a consumului

Astfel, ROBOR poate fi un instrument indirect prin care se reglează „temperatura” economiei.

De ce variază ROBOR?

ROBOR este influențat de mai mulți factori, printre care:

• Politica monetară a BNR – în special dobânda-cheie stabilită de bancă

• Inflația – dacă aceasta crește, BNR poate crește dobânda de politică monetară, ceea ce duce și la creșterea ROBOR

• Lichiditatea din sistemul bancar – dacă băncile au surplus de lichiditate, ROBOR scade; dacă banii sunt mai greu de găsit, ROBOR urcă

• Evenimente externe – crize financiare, instabilitate politică, creșteri ale dobânzilor în SUA sau zona euro pot avea efecte și asupra României

Cum te poți proteja de fluctuațiile ROBOR?

Dacă ai un credit cu dobândă variabilă legată de ROBOR, ai câteva opțiuni:

1. Refinanțare – Poți cere băncii o refinanțare în condiții noi, eventual cu dobândă fixă sau legată de IRCC.

2. Conversia creditului – Dacă ai un credit în valută, îl poți converti în lei, dar și aici trebuie analizată dobânda finală.

3. Constituirea unui fond de rezervă – Este prudent să ai economii puse deoparte pentru perioade în care ratele cresc.

4. Negocierea cu banca – Unele bănci sunt deschise la renegociere în cazuri dificile.

ROBOR este un indicator tehnic, dar cu efecte foarte concrete asupra vieții economice și financiare a românilor. Chiar dacă pare un termen rezervat specialiștilor, el afectează direct ratele la bancă, costurile de finanțare și chiar prețurile din economie. Într-o lume financiară tot mai complexă, este important ca fiecare dintre noi să înțeleagă ce înseamnă ROBOR și cum poate influența bugetul personal sau al afacerii.